Coperta cărții John Noyce, „Divinul feminin - Viziuni și profeții în tradiția sapiențială”

John Noyce, „Divinul feminin – Viziuni și profeții în tradiția sapiențială”

Editura Herald prezintă cartea „Divinul Feminin – Viziuni și profeții în tradiția sapiențială”, apărută de curând în colecția Logos. Autorul lucrării, cercetătorul australian John Noyce, explorează modul în care imaginile feminine ale Înțelepciunii sau Divinității au fost invocate de-a lungul istoriei, în tradițiile religioase și literare ale Europei.

În viziunea autorului, noțiunea de „o singură Zeiță, mai multe manifestări”, care este acceptată în studiile asupra istoriei religiilor din Asia de Sud, s-ar putea aplica, de asemenea, tradițiilor esoterice occidentale cu rădăcini în misticismul iudaic și creștin.
Descrieri ale acestor apariții feminine, prezentate în această lucrare ca „viziuni”, pot fi găsite într-o arie diversă de relatări scrise care au fost categorisite ca „filosofie”, „religie” și „literatură”; toate au fost folosite în această carte.

Capitolul I: Sophia și Înțelepciunea feminină

Capitolul I prezintă o privire de ansamblu asupra Înțelepciunii feminine, începând cu Proverbele din secolul al VIII-lea î.H., până la Suso și contemporanii săi, în sec. al XIV-lea și al XV-lea d.H., cu un accent deosebit pe manifestările Divine, așa cum au fost primite în viziuni și vise și înregistrate în diferite forme scrise. Multe dintre scrierile care au supraviețuit din această perioadă prezintă Divinitatea în termeni masculini, ca un Dumnezeu Atotputernic, exercitându-Și autoritatea asupra naturii. Totuși, în tradiția sapiențială, Înțelepciunea este prezentată în termeni feminini, în legătură cu natura. Se poate argumenta că descrierile Înțelepciunii feminine întâlnite în această perioadă, și, îndeosebi în perioada medievală, pot fi considerate ca furnizând forme alternative de expresie a unei viziuni matriarhale asupra Divinului.

Capitolul II: Viziuni ale Sophiei în Europa modernă timpurie

Acest capitol este o analiză a teozofiei sophianice de la începuturile ei, în scrierile lui Jakob Boehme, la începutul sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentați misticii englezi John Pordage și Jane Lead, teozofii germani Johann Georg Gichtel și Gottfried Arnold, precum și influența lor asupra romanticilor germani Novalis, Holderlin și Goethe, în zorii secolului al XIX-lea.

Capitolul III: Sophia și tradiția mistică rusă

Nu există o conștiință unică asupra Înțelepciunii (Sophia) în tradiția occidentală. S-a acordat relativ puțină atenție originilor înțelegerii Sophiei venind din spațiul rus. Acest capitol sugerează existența a două surse, și anume: înțelegerea Sophiei ca Înțelepciune Divină în Bizanț și înțelegerea teozofică boehmiană a Sophiei, introdusă ulterior în Rusia. Sunt prezentate și comentate aici viziunile lui Vladimir Soloviev (1853-1900), a cărui înțelegere asupra Sophiei a avut o influență covârșitoare asupra scriitorilor de mai târziu, inclusiv asupra celor din mișcarea simbolistă. Capitolul se încheie cu examinarea influenței lui Soloviev asupra scriitorilor contemporani și a celor de mai târziu, din tradiția ortodoxă.

Capitolul IV: Viziuni profetice ale Divinului Feminin în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

În secolele XIX și XX, scrierile despre Divinul Feminin au început să dezvolte o viziune despre o transformare socială generată de o iminentă întrupare a Divinului Feminin în formă umană. Aici sunt incluși vizionarii englezi William Blake și Goodwyn Barmby, scriitorii Hans Christian Andersen și Nathaniel Hawthorne, spiritualiștii/teozofii englezi și francezi Lady Caithness, Anna Kingsford și gnosticii Jules Doinel și Leonce Fabre Des Essarts.
Capitolul se încheie cu prezentarea teoriilor care vorbesc despre apropierea „celei de-a treia Ere”, cea a Divinului Feminin. Unele teorii sunt inspirate, direct sau indirect, de scrierile lui Joachim da Fiore, călugăr creștin din sec. al XII-lea, și se regăsesc într-o mare diversitate de scrieri datând din sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, în toată Europa, inclusiv în cele aparținând exilaților ruși Zinaida Gippius și Dmitri Merezhkovskii, precum și în cele ale disidentului rus de mai târziu, Daniil Andreev.

HERALD, București 2010
ISBN 978-973-111-162-9

Coperta cărții John Noyce, „Divinul feminin - Viziuni și profeții în tradiția sapiențială”

Similar Posts