La începutul secolului al VI-lea, al treilea fiu al unui rege brahman din sudul Indiei trăia o mare amărăciune văzând declinul învăţăturilor lăsate de Buddha şi se hotărî să plece în China pentru a predica acolo. Numele său era: BODHIDHARMA.
La sosirea sa în China, către anul 530, Bodhidharma puse bazele şcolii Chan, cuvânt chinez care vine din Dhyan însemnând, în sanscrită, meditaţie. În secolul al XII-lea, călugării japonezi aduseră doctrina Chan în ţara lor şi îi puseră numele "ZEN".
Învăţătura aceasta se menţine la distanţă de speculaţiile metafizice şi de conceptele religioase în care se închidea buddhismul. Singurul său scop era acela de a aduce căutătorii pe Cale pentru ca ei să obţină Iluminarea.
Se cunosc puţine lucruri despre Bodhidharma. Se spune că el a dat învăţătura câtorva discipoli şi apoi a plecat în India. Atunci i-a transmis roba sa lui Huei-Ko, succesorul său, aceasta simbolizând transmiterea doctrinei Chan. El este considerat primul patriarh Zen.
"Adevăratul motiv al venirii mele în această ţară a fost să transmit Legea pentru a-i salva pe aceia care se aflau în confuzie.
O floare cu cinci petale va înflori şi un fruct va apărea de la sine".
Cele cinci petale corespund celor cinci patriarhi, toţi realizaţi, care-i vor urma lui Bodhidharma şi fructul va fi ecloziunea şcolii Zen, una dintre singurele "Scoli spirituale" rămasă autentică timp de secole pentru a-i salva pe căutători.
Huei-Ko era un mare erudit al culturii chineze clasice, precum şi al buddhismului. El îl întîlnise pe Bodhidharma la 40 de ani. După ce s-a despărţit de el, nu a început imediat să predice, ci s-a ascuns în clasele de jos ale societăţii.
A fost persecutat de susţinătorii ortodoxiei buddhiste. Au încercat de mai multe ori să-l otrăvească, dar nici o otravă nu avea efect asupra lui.
Va fi condamnat la moarte şi executat pentru că ar fi prejudiciat pe un potentat local al buddhismului.
Succesorul său, Seng-Tsan, care i-a moştenit roba, a fost şi el obligat să se ascundă, dar de această dată pentru a scăpa de persecuţiile împăratului din dinastia Chu împotriva buddhismului. El găsi în Tao-Hsin, un discipol demn de a fi succesorul său. Acesta obţinu Realizarea după mai mulţi ani de studiu pe lângă maestrul său.
Hong-Jen va fi succesorul lui Tao-Hsin. Se spune că a venit să-şi găsească maestrul pe vremea când era doar un copil. Hong-Jen va fi primul care va apare în public şi care va avea un număr important de discipoli.
Cu toate acestea, doar Huei-Neng, al şaselea şi ultimul Patriarh îmbrăcat cu roba lui Bodhidharma, a putut propaga doctrina Chan drept "Calea" spirituală a Chinei, fructul florii cu cinci petale a lui Bodhidharma.
HUEI-NENG (678-712)
Huei-Neng a fost una dintre cele mai luminoase figuri ale spiritualităţii în China. S-a nAscut în 628, la distanţă de aproape un secol de la sosirea lui Bodhidharma şi patru secole după începuturile buddhismului în Imperiul de Mijloc.
Primele predici ale lui Bodhidharma nu reuşiseră să cucerească inimile a prea mulţi căutători. Rari erau aceia care doreau, în spiritul buddhismului, să dobândească Legea, Dharma şi să atingă Trezirea, adică să-şi stabilizeze Guru Tatwa şi să obţină realizarea Sinelui.
Autoritatea şcolii de meditaţie a fost transmisă din patriarh în patriarh, toţi maeştri realizaţi. Al şaselea dintre ei şi cu siguranţă unul dintre cei mai desăvârşiţi în spiritul lui Buddha a fost Huei-Neng.
ÎNTÂLNIREA DINTRE CEI DOI SFINŢI
Huei-Neng era de origine umilă. Tatăl său, care era funcţionar, a fost concediat din postul său oficial şi apoi a murit la puţin timp după aceea, lăsându-şi soţia şi fiul în cea mai mare sărăcie.
Copil fiind, Huei-Neng obişnuia să vândă lemne în oraş pentru a procura bani familiei sale, până în ziua în care întâlni un om care recita o sutra (text sacru, după tradiţia buddhistă) şi care l-a sfătuit să meargă la mânăstirea din Thung Chan (Muntele Prunei Galbene), unde marele Hong-Jen, al Cincilea Patriarh Zen, dădea învăţătură câtorva sute de discipoli. El economisi destui bani pentru întreţinerea mamei sale şi plecă la Tung Chan să aducă omagiu Patriarhului, căruia îi declară că nu avea decât un singur ţel: să devină Buddha.
Hong-Jen l-a întrebat pe Huei-Neng pentru a-l pune la încercare:
"Sunteţi originar din sudul ţării, cum puteţi spera să deveniţi Buddha?"
Huei-Neng îi răspunse imediat:
"Cu toate că există oameni din sud şi din nord, nordul şi sudul nu se deosebesc în natura lor buddhică. Un om din sud este diferit din punct de vedere fizic faţă de sfinţia voastră, dar nu e nici o diferenţă în ce priveşte natura buddhică".
Se poate imagina surpriza lui Hong-Jen în faţa unei asemenea îndrăzneli şi a unei astfel de înţelepciuni în replica acestui tânăr discipol care avea deja în el trăsăturile unei personalităţi ieşite din comun.
Hong-Jen i-ar fi replicat, dar prezenţa altor discipoli l-a oprit. I-a cerut lui Huei-Neng să meargă la cei care muncesc. Huei-Neng a devenit bucătarul mânăstirii.
Câteva luni mai târziu, Huei-Neng s-a întâlnit întâmplător cu Patriarhul care-l luă deoparte pentru a-i mărturisi că evita să-i vorbească pentru ca ceilalţi discipoli să nu fie geloşi pe el şi să nu-i facă rău.
ROBA LUI BODHIDHARMA
Într-o zi Hong-Jen i-a adunat pe discipoli pentru a le cere să caute Înţelepciunea Supremă în inima lor şi a făcut un concurs care consta în scrierea unei strofe pe tema meritelor şi a eliberării.
"Aceluia care va avea o idee de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă Natura Proprie (Spiritul) îi va fi dată roba lui Bodhidharma, semn al Patriarhatului şi îi voi transmite Legea (Dharma)".
Printre ei se afla Shen-Hsui, discipolul cel mai vechi, care era şi instructor alături de Patriarh.
Pentru toată lumea era evident că Shen-Hsui va câştiga patriarhia, de aceea din respect pentru persoana lui, nimeni nu a scris strofa. Totuşi, cu toate că era un căutător cinstit, Shen-Hsui nu era realizat şi Hong-Jen o ştia. El compuse următoarea strofă dezaprobată de Patriarh:
"Acest corp este arborele lui bodhi, *
Această inimă este ca o oglindă strălucitoare. **
Neîncetat trebuie să le curăţăm
Pentru ca praful să nu se atingă de ele".
"Stanţa ta, i-a replicat Patriarhul, denotă că nu ai văzut încă ceea ce este natura ta proprie. Până acum nu ai atins decât pragul porţii Iluminării, dar încă nu l-ai trecut. Pentru a atinge această supremă iluminare trebuie să fii capabil să recunoşti spontan în inima ta, propria ta natură, care nefiind produsă nu poate fi murdărită".
Două zile mai tîrziu, pe când un băiat trecea prin bucătării recitând cu voce tare strofa lui Shen-Hsui, Huei-Neng înţelese că acela care a compus-o nu era realizat. Neştiind nici să citească, nici să scrie, a cerut să-i fie scrisă stanţa pe care el însuşi a compus-o şi care răspundea aceleia a lui Shen-Hsui:
"Oglinda nu are formă
Arborele Iluminării nu există.
Intrinsec, totul e vid.
Unde deci ar putea să se depună praful?"
Toţi cei de faţă au fost impresionaţi de o asemenea transcendere a dualităţii. Totuşi Hong-Jen nu şi-a manifestat public aprobarea. A refuzat chiar strofa, obiectând că autorul ei nu ajunsese să-şi cunoască propria natură. Patriarhul se duse puţin mai târziu la bucătării, unde muncea tânărul minunat şi îi ceru să se întâlnească în chilia lui, la miezul nopţii.
În lumina chihlimbarie a candelelor şi în liniştea nopţii, Hong-Jen i-a explicat lui Huei-Neng că-şi realizase Propria Natură şi deci era inutil ca Patriarhul să-l înveţe Legea:
"Eşti al Şaselea Patriarh. Să ai multă grijă de tine însuţi şi să dai eliberarea cât mai multor fiinţe sensibile (căutători-n.tr.); să răspândeşti şi să duci mai departe învăţătura. La început, când Bodhidharma a venit în China, cea mai mare parte a chinezilor nu au avut încredere în el şi din această cauză şi pentru a depune mărturie (asupra existenţei lui Bodhidharma) această robă a fost transmisă de la un patriarh la altul. Cum roba poate fi un obiect de dispută, eşti ultimul care o moşteneşti. Acum, părăseşte acest loc cât mai repede pentru ca nimeni să nu-ţi poată face vreun rău."
Hong-Jen l-a condus până la vărsarea râului, loc prin care Huei-Neng trebuia să treacă în sudul ţării şi i-a dat ultimul sfat, în loc de rămas bun:
"Începând cu tine, Legea Buddha va fi larg răspândită. Trei ani după plecarea ta, eu voi părăsi această lume. Nu predica prea devreme Legea lui Buddha, căci nu e uşor de răspândit."
*) Corpul subtil
**) Oglinda Spritului(Atman)
Gwen
