"Nu eşti teolog dacă nu urmezi calea unirii cu Dumnezeu"(67) (1)
Mulţi cititori se vor întreba ce legătură poate exista între cei doi termeni din titlu. Aceia care rezumă yoga la aspectele sale tehnice (poziţii corporale şi exerciţii de respiraţie, ca în Hatha Yoga) vor fi surprinşi să afle că, în sanskrită, "yoga" înseamnă "unire", mai precis unirea cu Dumnezeu, iar "religie" provine de la latinescul "religare", adică "a uni".
"Făpturile, încă din starea lor primordială, erau despărţite de Dumnezeu, îndumnezeirea, unirea cu Dumnezeu fiind scopul, împlinirea lor finală" (128). "Omul a fost creat <<ca să se îndumnezeiască>>, tinzând la unirea cu Dumnezeu" spunea Sf. Ioan Damaschinul (De fide orthodoxa II.12) (154). Sf. Grigore de Nazianz scria (Oratio XVI.9): "vor fi moştenitori ai luminii desăvârşite ... aceia care se vor uni în chip total cu Duhul total(2) şi aceasta va fi, cred eu, Împărăţia cerească" (71). "Toate creaturile sunt .... chemate la unirea desăvârşită cu Dumnezeu care se împlineşte în <<sinergie>>" (126). "Unirea se desăvârşeşte în <<sinergie>>(2), într-o conlucrare a omului cu Dumnezeu" (227). Sf. Dionisie arăta şi el că această unire presupune "<<conlucrarea>>, acordul voinţelor, deci libertatea" (126).
Spre deosebire, însă, de concepţia cea mai răspândită, potrivit căreia unirea îndumnezeitoare nu poate avea loc decât după moarte, "în veacul care va să vină" (la Judecata de Apoi), dobândirea stării de yoga, obţinută prin iluminare sau realizarea Sinelui, permite această unire chiar în timpul vieţii.
Este oare posibil acest lucru? Lossky arăta: "Sfântul Duh (2) dăruieşte dumnezeirea persoanelor umane chemate să realizeze în ele unirea îndumnezeitoare - taină care se va descoperi în veacul viitor, dar ale cărei premise se arată încă în cei care se aseamănă cu Dumnezeu" (220-221). Sf. Grigore Palama (Omilia la Schimbarea la Faţă) scria: "Această experienţă dumnezeiască este dată fiecăruia după măsura sa şi poate fi mai mult sau mai puţin mare, după vrednicia celor care o simt" (250). "Cei ce sunt vrednici ajung să vadă <<Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere>> (Marcu 9.1) încă din viaţa aceasta, precum au văzut-o cei trei apostoli pe Muntele Tabor" (250). Trăirea experienţei îndumnezeirii e relatată, spre exemplu, de Sf. Simeon Noul Teolog şi, mai aproape de zilele noastre, de Sf. Serafim din Sarov (sec. al XIX-lea)(255, 257-258), în sfera creştinismului ortodox, pentru a nu mai vorbi de cazul clasic al extazurilor sfinţilor (de ex. Sf. Tereza) frecvent menţionate în catolicism. Dar, după cum arăta Lossky, "puţine persoane, chiar printre cele mai sfinte, ajung la această stare în viaţa pământească" (259).
Redusă la o simplă tehnică, yoga rămâne o tentativă moartă. Yoga nu poate fi despărţită de spiritualitate, căci unirea cu Dumnezeu e de neconceput în afara credinţei. "Credinţa ... nu poate rămâne oarbă în persoanele care vin la unirea cu Dumnezeu, Duhul Sfânt(2) se face în ele principiul însuşi al conştiinţei lor ce se deschide din ce în ce realităţilor duhovniceşti" (276). De aceea yoga e practicată cu succes de către cei cu credinţă în Dumnezeu.
(va urma)
Tudor Dan
(1) Toate citatele din acest articol (şi cele ce vor urma) au fost extrase din excelentul volum "Teologia mistică a Bisericii de Răsărit" de V. Lossky, ed. Anastasia, 1993 (pagina este indicată în paranteză; sublinierile ne aparţin).
(2) Vezi articolul "Energia Kundalini - manifestare a Duhului Sfânt" care va apare în numărul viitor.
